Știri

Ivermectina, rectorul UMF Cluj explică efectele medicamentului

Chiar dacă pare promiţătoare în tratarea pacienţilor cu COVID-19, nu trebuie utilizate formele existente pentru animale

Ivermectina, rectorul UMF Cluj explică efectele medicamentului. Chiar dacă pare promiţătoare, nu trebuie utilizate formele pentru animale.

Declarația aparține rectorului UMF Cluj, Anca Buzoianu. Aceasta este şefa disciplinei de Farmacologie, Toxicologie şi Farmacologie Clinică.

Ivermectina a intrat în atenţia opiniei publice din România

La mai multe televiziuni, Ion Alexie, medic român din Las Vegas, specialist în boli interne şi boli infecţioase, a susţinut că şi-a tratat mai mulţi pacienţi cu acest medicament.

El a precizat că aceasta are efect dacă e folosită în stadiile incipiente ale bolii. De precizat că în SUA, spre deosebire de România, există ivermectină pentru uz uman.

Acelaşi Alexie recomanda, în primăvara anului trecut, pacienţilor cu COVID-19 să-şi „clătească gura cu apă la fiecare 10-15 minute, după aia să înghită apa, pentru că în stomac este foarte mult suc gastric, cu aciditate mare, care omoară toate virusurile.”

Se pare că cineva chiar a urmat sfaturile lui Alexie, în speţă Mihai Budeanu. Membru al formaţiei „3-Sud Est”, a spus la Antena 3 că s-a vindecat cu ivermectină de uz veterinar.

Autorităţile medicale din Constanţa nu au confirmat declaraţiile lui Budeanu. Cert este că există în lume ţări care au avizat folosirea ivermectinei pentru tratamentul anti-COVID-19.

Zilele trecute, Bloomberg relata că Africa de Sud a avizat ivermectina ca tratament în COVID-19. Cu precizarea că accesul la medicament se face controlat, sub observaţia medicilor.

În Europa, prima ţară care a aprobat (în urmă cu câteva zile) ivermectina, atât pentru profilaxia, cât şi pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus, este Slovacia. Trebuie precizat însă că aprobarea este temporară, pentru o perioadă de 6 luni.

Reacţii adverse notabile în cazul folosirii ivermectinei de uz animal

„Adevărul” a discutat cu rectorul UMF Cluj, Anca Dana Buzoianu. Aceasta este şeful disciplinei de Farmacologie, Toxicologie şi Farmacologie Clinică a Facultăţii de Medicină Cluj-Napoca.

În primul rând, dacă discutăm despre ivermectina disponibilă în acest moment în România, cea de uz veterinar, Buzoaianu a atras atenţia:

Administrarea medicamentelor de uz veterinar la om, chiar dacă este aceeaşi substanţă, poate produce reacţii adverse notabile. În primul rând, din cauza diferenţelor în condiţionarea farmaceutică a preparatelor, a excipienţilor folosiţi la preparare, cât şi datorită diferenţelor între dozele folosite la animal/om.

Concret, a precizat Buzoianu:

Se pot produce toate reacţiile adverse prevăzute în prospect. Cele mai frecvente sunt: cefalee, tulburări digestive cu greţuri şi diaree, dureri musculare, slăbiciune etc. Rar, pot să apară dureri de spate, dureri precordiale, tahicardie, confuzie, convulsii, pierderea conştienţei. Reacţiile anafilactice sunt foarte rare. Aceasta nu este înşiruirea exhaustivă a tuturor reacţiilor adverse. Pentru acestea puteţi consulta prospectul medicamentului.

Ce este ivermectina?

Rectorul UMF a făcut un scurt istoric al ivermectinei, medicament al cărui descoperitor a câştigat premiul Nobel pentru Medicină.

În contextul pandemic actual, una dintre cele mai dezbătute probleme farmacologice ale ultimei perioade este legată de utilizarea sau nu a ivermectinei în tratamentul pacienţilor cu COVID 19. Dar ce este ivermectina? La sfârşitul anilor 1960, unul dintre microbiologii Institutului Kitasako din Tokyo, Satoshi Ōmura, avea ca preocupare principală descoperirea de noi compuşi antibacterieni. La un moment dat, a observat că una dintre probele de sol studiate era eficientă împotriva viermilor. S-a reuşit astfel izolarea bacteriei răspunzătoare de efect şi aceasta a fost numită Streptomyces avermictilis, iar substanţa activă avermectină. Ulterior, aceasta a fost uşor modificată structural pentru a se obţine un compus mai eficient şi cu un profil de siguranţă superior. Substanţa obţinută a fost numită ivermectină. Din anii 1980 a început să fie utilizată cu succes în medicina veterinară.

Semne de întrebare pe baza succesului în tratamente

Succesul înregistrat în tratamentul animalelor i-a determinat pe unii cercetători să îşi pună întrebarea dacă nu cumva această substanţă poate fi utilizată şi la om.

Astfel, pentru prima dată, s-a încercat efectul ivermectinei asupra oncocercozei. Este cunoscută şi sub numele de cecitatea râurilor sau Boala lui Robles. O boală severă, cauzată de infecţia cu viermele parazitar Onchocerca volvulus. Numeroase persoane îşi pierdeau vederea. Primele studii clinice s-au desfăşurat în Senegal şi astfel ivermectina s-a dovedit eficienta şi la om. În consecinţă, în 1987 a fost aprobată şi pentru uz uman. În timp, această substanţă a fost testată şi apoi utilizată şi pentru tratamentul altor parazitoze. Atât local (sub formă de cremă), cât şi sistemic (comprimate). Datorită succesului terapeutic înregistrat, în 2015 Ōmura şi Campbell au câştigat Premiul Nobel pentru descoperirea unei noi terapii în infecţiile cauzate de paraziţi”

a detaliat Buzioanu.

Concluzia specialistului

În concluzie, chiar dacă ivermectina pare promiţătoare în tratarea pacienţilor cu COVID 19, nu trebuie utilizată fără aprobarea unui medic specialist şi nu trebuie utilizate formele existente pentru animale. Se recomandă să aşteptăm aprobarea şi introducerea în ţară a ivermectinei de uz uman. Sperăm ca şi studiile aflate în desfăşurare să aibă rezultate favorabile deoarece orice pas înainte în tratarea şi prevenirea acestei boli este un pas înainte pentru normalitatea pe care o aşteptăm şi ne-o dorim cu toţii,

spune rectorul UMF Cluj, Anca Buzoianu.

Cine este Anca Buzoianu

Profesor Univ. Dr. Anca Dana Buzoianu este şeful disciplinei de Farmacologie, Toxicologie şi Farmacologie Clinică a Facultăţii de Medicină Cluj-Napoca.

Buzoianu este: conducător de doctorat în domeniul Medicină -10 doctorate susţinute, 10 doctoranzi în stagiu în prezent; Medic primar în specialităţile pediatrie şi farmacologie clinică; preşedinte fondator al Asociaţiei Decanilor Facultăţilor de Medicină din România.

Printre interesele sale în cercetare se numără: Preocupări în domeniul farmacologiei experimentale privind studiul durerii şi al inflamaţiei precum şi cercetări în domeniul neuropsihofarmacologiei; în ultimii 10 ani – cercetarea ştiintifică s-a axat pe aspecte de farmacogenetică, studiul implicării polimorfismelor genetice în răspunsul la tratament: farmacogenetica anticoagulantelor orale, al medicaţiei biologice şi neurotrope; interes în domeniul de cercetare al neuroştiinţelor, neuroplasticităţii neuronale şi al terapiei personalizate; Numeroase articole în domeniile de interes, articole ISI şi indexate in baze de date internaţionale. 2 monografii ca prim autor şi 6 capitole de carte.

Urmăriți website-ul de știri News pentru și mai multe informații de ultimă oră. Puteți intra în contact cu noi pentru detalii suplimentare. Pentru servicii de optimizare SEO vă stau la dispoziție experți în acest domeniu de activitate.

Sursa
Adevarul

News

Consultant SEO, al companiei SEO Services Plus, din Alba Iulia. Cu o experiență de peste 14 ani în Web Design și SEO, am dezvoltat acest website pentru persoanele interesate de politică, medicină, turism, educație sau învățământ. În general, preluăm articole de pe alte website-uri dar avem secțiuni unde specialiștii noștri scriu articole din diverse domenii de activitate.

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button